Importanța igienizării periodice

Salutare, zambaretilor, acum intelegem vloggerii care promit clipuri saptamanale, dar nu reusesc niciodata sa se tina de termenele impuse tocmai de ei. Am observat ce greu este sa te tii de un program al postarilor. Revenim totusi cu un articol prietenos despre detartraj si in general igienizarea periodica realizata in cabinetul de medicina dentara.

Igienizarea periodică include un pachet de tratamente profilactice (detartraj, periaj, airflow, flossing, chiuretaj parodontal superficial etc.), menite să scape dinții de mai multe probleme, cum ar fi:

• depozite de tartru supra și subgingivale;
• instalarea unor boli specifice stomatologice, cum ar fi gingivita și varianta ei mai agresivă, parodontita (vom discuta în articolele viitoare despre acestea);
• respirație mai puțin îmbietoare;
• demineralizări ale suprafețelor dentare acoperite în prealabil cu tartru;
• posibile procese carioase și posibilitatea tratării acestora minim invaziv;
• pete cauzate de cafea, tutun, alimente cromatogene.

În cadrul procedurii de detartraj, medicul stomatolog poate parcurge cu atenție fiecare suprafață dentară, (putand) și să depisteze inclusiv alte eventuale probleme. De cele mai multe ori, această procedura merge mână în mână cu consultația periodică. 

(Daca) Acum că ai aflat de ce este bine să îl faci, haide să îți explic și ce este tartrul, când apare, care sunt cauzele apariției lui, dar și locurile în care îl poți regăsi. 

În termeni medicali, tartrul reprezintă un complex organomineral. Mai simplu explicat, el este un amestec de bacterii organizate sub forma unor pelicule, amestec ce inițial se poate îndepărta de pe suprafețele dinților foarte ușor, doar prin ștergerea acestora. În timp însă, datorită retentivității unor suprafețe dentare și a poziției anatomice a anumitor dinți, aceste pelicule se pot întări cu aportul mineralelor din salivă.

Cei mai afectați dinți sunt molarii superiori, pe suprafețele lor dinspre obraz, datorită prezenței unui duct salivar la acest nivel și suprafețele linguale ale dinților inferiori datorită stagnării salivei la acest nivel (gravitația, ce să-i faci?!) și prezenței unui alt duct salivar. 

Întrebări pe care le primim frecvent de la pacienți:

• „De ce se depune dom’le tartrul asta?” Cred că am răspuns la această întrebare. 🙂 
• „De la ce vârstă se depune tartrul?” Tartrul are el un ceas al lui și apare în jurul vârstei de 18 ani.
• „Ce pot să fac ca să nu mai secret tartru?” O igienă bună poate întârzia apariția tartrului și automat nevoia de prezentare în cabinetul stomatologic poate deveni mai rară pentru acest tratament, dar, în principiu, pe toată perioada vârstei adulte tartrul se depune și el trebuie îndepărtat.
• „De ce am mai mult tartru pe partea stângă?” Dacă folosești preponderent mai mult partea dreaptă pentru realizarea masticației, pe partea stângă lipsește fenomenul de autocurățire (adică limba, obrajii, nu participă la curățarea suprafelor dentare) și, automat, în timp se depune mai mult tartru pe acestea).
• „Cât de des trebuie să vin la detartraj?” Medicul stomatolog decide frecvența procedurii, în funcție de igiena pacientului și în urma consultației. Noi recomandăm minim o igienizare anual, dar la unii pacienți este nevoie de una la 6 luni.
• „Mi se slăbesc dinții dacă fac detartraj?” Nu, din contră, în cadrul procedurii de igienizare există un tratament de remineralizare care chiar ajută dinții să fie mai puternici.

Dezavantajele detartrajului: Error 404, nu au fost găsite. 

Singurul dezavantaj care ar putea fi menționat ar fi importanța ca această procedură să nu se realizeze mai des de o dată la 6 luni, sau o dată la 4 luni la pacienții protezați prin intermediul implanturilor dentare.

Sper că am reușit să răspund cât mai clar la posibilele întrebări legate de tartru și îndepărtarea lui. În cazul în care după ce ai citit acest articol mai ai nelămuriri pe acest subiect, te invit să îmi lași un comentariu și îți răspund cu drag! 🙂